Voluntarul Zilei – 10 mai – Elza Maria Banu

Mă numesc Elza Maria Banu, am 30 de ani şi m-am născut în Curtea de Argeş. De 9 ani locuiesc în Bucureşti. Iniţial am venit aici pentru studii. Am urmat masterul Asigurări, Bănci şi Burse de valori organizat de Academia de Studii Economice. În prezent lucrez ca Analist pentru Sistec.

Sunt alături de mişcarea unionistă din anul 2018, dar îmi doresc ca Republica Moldova şi România să redevină acelaşi stat de foarte mult timp. Basarabia s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârşitul anului 1917, şi-a proclamat autonomia în cadrul Republicii Ruse, independenţa faţă de Rusia bolşevică, iar în final la 27 martie 1918 s-a unit cu mama sa România. Susţin re-unirea Basarabiei cu România. De data aceasta vreau ca unirea să aibă loc pentru totdeauna.

Am participat la următoarele acţiuni ale mişcarii unioniste: Iaşi - 24 ianuarie a.c., Chişinău - 25 martie a.c., Braşov-Valea Prahovei - Sinaia - litoralul românesc în perioada 28 aprilie - 1 mai a.c.. Urmează din nou Iaşiul, de data aceasta cu Alianţa Centenară. Fac tot ceea ce ţine de mine pentru a ajuta la adunarea celor 1 MILION de semnături necesare pentru referendumul pentru UNIRE. Suntem de abia la început, dar feedback-urile pozitive primite din partea oamenilor mă fac să cred ca re-unirea va avea loc mai devreme sau mai tarziu. Este doar o chestiune de timp. Am încredere în Alianţa pentru Centenar. Sunt convinsă că regulile clare şi bine definite accelerează procesul.

România a cedat Basarabia către Uniunea Sovietică în mod forţat ca urmare a ultimatumului dat de guvernul sovietic care urmărea punerea în aplicare a pactului Ribbentrop-Molotov. Nu aceasta a fost dorinţa poporului român. Cine m-a inspirat? Bunicul meu care a luptat în cel de-al doilea război mondial. Mi-a povestit istoria ţării noastre exact aşa cum s-a întamplat.

Oriunde vă aflați, și voi puteți deveni voluntari ai Unirii completând formularul online: www.unire2018.ro/voluntar

 

 


Voluntarul Zilei – 30 aprilie – Otilia Dascal

Mă numesc Otilia Dascal și am 16 ani. M-am născut în Basarabia, mai exact în Chișinău, unde mă aflu și la momentul actual. Studiez într-un liceu român din capitală, la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”. În cadrul mișcării unioniste mă implic activ de aproape 3 ani, deși unionistă am fost dintotdeauna.

Pe lângă faptul că am participat la majoritatea evenimentelor unioniste organizate atât în Republica Moldova, cât și peste Prut, m-am implicat și în organizarea a multora dintre ele, astfel încât nu aș putea să aleg doar unul dacă ar fi cazul să zic care dintre ele mi-a plăcut cel mai mult. Din mine este câte o părticică în fiecare activitate unionistă, pentru că m-am dedicat și încă mă dedic trup si suflet pentru această cauză.

Unirea dintre aceste două teritorii este inevitabilă, deoarece un adevăr istoric nu poate fi contestat, un adevăr istoric înfăptuit de 3 ori nu poate întâmpina greutăți în cea de-a patra și, sperăm noi, ultima înfăptuire. Un popor ce vorbește aceeași limbă, are aceleași tradiții strămoșești, același trecut și căruia i se preconizează un același viitor nu poate să nu rupă granițele ce stau în cale.

Activitatea mea în cadrul amplului val unionist este asemănătoare cu picătura chinezească: în fiecare zi vorbesc despre acest ideal, conving un om să creadă, promovez un simbol, transmit un mesaj, motivez un voluntar, pe scurt, îmi onorez datoria de cetățean. O dată exactă nu poate fi precizată, șansele Unirii sunt direct proporționale cu eforturile depuse, iar dacă ne concentrăm puterile, această realizare grandioasă nu este departe de punctul final.

Ceea ce m-a determinat să devin dintr-un unionst pasiv, unul activ este munca în echipă pe care am observat-o în mișcarea unionistă. Forța de care se dă dovadă și susținerea reciprocă dintre membri oferă în exterior impreisa unei familii frumoase cu ajutorul căreia poți ajunge spre scopurile stabilite.

Pentru mine timpul liber este atunci când reușesc să stabilesc noi relații cu oameni frumoși, cu care pot împărtăși interesele comune, îmi face o deosibită plăcere să călătoresc, iar înainte să călătoresc în locuri exotice și neobișnuite, am avut ocazia să îmi cunosc propria țară, România, al cărei cetățean sunt mândră să fiu.

În concluzie, dragi români, dragi unioniști, prin perseverență și determinare, vom reuși să aducem România Mare în vechile hotare.

Oriunde vă aflați, și voi puteți deveni voluntari ai Unirii completând formularul online: www.unire2018.ro/voluntar


Voluntarul zilei - 28 aprilie - Irina Borș

Mă numesc Irina Borș, am 17 ani și m-am născut în localitatea Scorțeni, raionul Telenești. Învăţ la liceul teoretic „Ion Sârbu” din localitatea Ignăței, raionul Rezina.

Am aflat de mișcarea unionistă în timpul semnării mai multor declarațiilor de unire de la începutul acestui an. Satul meu, Scorțeni a semnat, iar părinții mei au semnat și ei. Pe urmă, mama mea a avut ocazia să primească în dar cartea „Blocați în labirint", din partea lui George Simion. În acest fel, aflând de mișcarea unionistă, am dorit să mă alătur fiindcă e ceva frumos, plăcut și doresc să fac ceva pentru un viitor mai bun, atât pentru mine cât și pentru ceilalți.

În general îmi place voluntariatul și mă implic în multe proiecte, cum ar fi Y-Peer, o rețea de educatori de la egal la egal.

După liceu doresc să vin în România la facultate.

Oriunde vă aflați, și voi puteți deveni voluntari ai Unirii completând formularul online: http://www.unire2018.ro/voluntar

 

 

 


Voluntarul Zilei – 6 martie – Sergiu Gabuja

Am 21 ani și sunt născut la Chișinău, unde am locuit până am absolvit liceul, după care am decis să îmi continui anii de studenție la Iași. În prezent sunt student la Facultatea de Geografie și Geologie în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Timpul liber îl petrec vizitând România și lucrând pentru Unire.

Alături de mișcarea unionistă sunt din 2015 și am participat la multe acțiuni unioniste, cel mai mult plăcându-mi Marșul lui Ștefan din 4-11 iulie 2015. Unirea Moldovei cu România este un ideal național privind faptul că vorbim o limbă, avem aceleași tradiții și obiceiuri, suntem un popor care nu poate fi despărțit. Unirea nu are o dată, Unirea se face treptat, prin muncă.

Oriunde te afli, și tu poți deveni voluntar a Unirii completând formularul online: http://www.unire2018.ro/voluntar


Voluntarul Zilei – 23 februarie – Inna Argint

Peste o lună împlinesc 19 ani. M-am născut în Ucraina, regiunea Odesa, raionul Ismail, Utconosovca sau vechea denumire Erdec- Burnu (Bugeac). Locuiesc acum în București. Urmez studii de licență, anul II, mai exact Economie generală, la Academia de Studii Economice din București. Tot la ASE mai fac și pregătire pedagogică. În afară de internshipul de la Parlament mai fac un stagiu de practică la ziarul Cotidianul din București.

Am participat doar la o școală de vară, intitulată „Cultură și identitate românească de la Arcuș, județul Covasna, pentru tinerii liceeni din Basarabia istorică, în perioada 5-15 iunie 2015.

Chiar dacă sunt din Bugeac, e aceeași Basarabie, toți suntem Români, vorbim aceeași limbă, avem aceleași rădăcini. Așa cum avem mult în comun, pentru că suntem un ne-am, nu mi se pare corect să ne despartă acele granițe (vame) și să stăm ore, ca să putem veni în vizită la frați și surori. Mai ales faptul,că pe vremea străbunicilor mei eram parte a României. Și familiile, în majoritatea lor, sunt române. Chiar numele meu de familie Argint a apărut la mine în sat de la țăranii strămutați din Oltenia, Muntenia și Moldova.

Abia am devenit voluntar al Unirii, fără să fiu membru al mișcării unioniste, dar când plec acasă sau vorbesc cu cei din sat, le povestesc cum e aici, și că aici chiar te simți ca acasă, pentru că e Țara noastră!

N-aș zice că persoanele apropiate chiar îmi spuneau să mă implic pentru Unire, doar mereu îmi repetau că noi vorbim română, suntem Români și mereu vom fi. Și pentru aceasta să păstrăm tradițiile și să vorbim româna literar, nu cu rusisme cum vorbesc alții, și pe cei care îi auzim să-i corectăm și să le povestim cine suntem noi și cum trebui să vorbim. Diriginta mea, Maria Ivanovna Popescu, și fiul ei, Anatol Popescu, cu ajutorul acestor persoane și am ajuns aici la studii, și am înțeles că aici sunt acasă.

Nu prea am timp liber, pentru că facultatea îmi ocupă mult timp, mai lucrez ca promoter în timpul liber, pentru că îmi place foarte mult să interacționez cu oamenii și găsesc limbă comună cu oricine. Călătoresc cu prietenii prin România, descopăr locurile frumoase, și zilnic mă mulțumesc, că am ajuns aici și pot vedea aceste locuri frumoase, și nu o să mă opresc. Mult timp îl petrec în bibliotecă. La fel cu colegii de la facultate, cămin organizăm diferite petreceri, unde ne implicăm artistic, facem scenarii, le interpretăm, cântăm, dansăm, jucăm diferite jocuri, discutăm diferiți factori economici și ne punem fiecare cu părerea, așa parcă suntem într-o tabără. Îmi place foarte mult cum îmi petrec viața de student!

În timpul liber învăț limbi străine. Mi-am propus să fac asta după ce am lucrat într-o agenție internațională, unde vorbeam cu diferite persoane, de naționalități diferite, pentru că vreau să simt anume limba lor, tradițiile lor, și să le pot povesti în limba lor despre neamul nostru, ca să le fie lor mai ușor să pătrundă în istoria noastră și să înțeleagă ce popor frumos suntem noi, la fel și eu să-i pot înțege pe ei. Dacă folosim engleza sau o altă limbă de legătură multe idei să pierd. În plus, îmi place foarte mult zicala pe carea mi-o repeta diriginta mea: „Câte limbi știi, de atâtea ori ești un alt om”.

Eu cred că am o viață frumoasă aici, cei care vor la fel sau chiar și mai bine, ar trebui să știe că nu e nimic imposibil, totul depinde cât de tare îți dorești acel lucru!

Oriunde te afli, și tu poți deveni voluntar a Unirii completând formularul online: http://www.unire2018.ro/voluntar


Voluntarul Zilei – 22 februarie – Cristina Jalbă

Mă numesc Jalbă Cristina, am 21 de ani şi m-am născut în satul Borogani, raionul Leova, Republica Moldova. Deja de doi ani locuiesc în Bucureşti. Urmez studiile la Universitatea din Bucureşti, Facultatea Administraţie şi Afaceri, anul II. În timpul liber combin cele două mari pasiuni ale mele şi anume: citesc cărţi şi scriu poezii.

Din păcate, nu am prea mult timp de când m-am alăturat Mişcării Unioniste dar simt româneşte din totdeauna. Acesta şi este motivul pentru care implicarea mea în tot ceea ce înseamnă Anul Centenar, tot ceea ce înseamnă ReUnirea, a devenit inevitabilă.

Nu am participat în mod direct la acţiuni ale mişcării unioniste, deoarece am alocat foarte mult timp studiilor, însă în mod indirect am susţinut mereu implicarea persoanelor care luptă pentru Unire 24/7, care simt româneşte şi păstrează cu sfinţenie acest crez în sufletul lor.

Unirea dintre România şi Republica Moldova se va întampla, atât timp cât aceasta este voinţa cetăţenilor, atât timp cât fraţii şi surorile de pe ambele maluri ale Prutului luptă pentru a se reuni, nimeni şi nimic nu-i poate opri. Avem de partea noatră istoria iar 2018, anul Centenar, cu siguranţă este anul în care istoria va fi rescrisă.

Particip la programul de internship organizat de către Platforma Unionistă Acțiunea 2012 (membră a Alianței pentru Centenar), în cooperare cu grupul intraparlamentar Prietenii Unirii, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și mai multe organizații de studenți basarabeni. În plus, contactez potentiali suporteri ai Unirii pe platforma unire2018.ro

„Într-un moment de renaştere naţională, se poate face reunirea naţiunii române într-un singur stat”. Astfel anul 2018, Centenarul Marii Uniri este cel mai potrivit moment pentru a înfăptui Unirea şi a evita trecerea a încă 100 de ani, pentru a reveni la patria mamă, România.

Pentru Unire au luptat şi luptă în continuare persoane care îşi cunosc istoria, care îşi iubesc patria şi care se trezesc în fiecare zi cu ideea reunificării în suflet.

Numărul persoanelor care mă inspiră pentru a mă implica, în tot ceea ce înseamnă Unirea, este unul foarte mare, de la domnitori, poeţi, oameni care au promovat cultura românească, până la reprezentanţi ai mişcării unioniste şi oamenii politici actuali care luptă zi de zi pentru ca reunirea să fie înfăptuită. Un exemplu demn de urmat şi pentru care am un respect aparte sunt reprezentanţii localităţilor din Republica Moldova care au semnat declaraţii de Unire cu România, de la începutul lui 2018 iar numărul acestora este într-o continuă creştere. Ar fi păcat ca, înconjuraţi fiind de oameni care dau dovadă de curaj şi patriotism, noi cei care putem şi avem dorinţa de a ne implica, să nu o facem.

În 2018 mi-am propus să mă implic în cât mai multe activităţi, pentru a marca Centenarul Marii Uniri aşa cum se cuvine şi anume luptând pentru ReUnire.

Oriunde te afli, și tu poți deveni voluntar a Unirii completând formularul online: http://www.unire2018.ro/voluntar


Voluntarul Zilei – 20 februarie – Ionel Popa

Numele meu este Popa Ionel, m-am născut în localitatea Dodești, județul Vaslui la data de 27 martie 1968. Locuiesc în Municipiul Vaslui. Am foarte puțin timp liber. Sunt pasionat de lectură, uneori compun poezii cu tematică patriotică și socială. Îmi place istoria. Merg la concursuri sportive în calitate mai mult de suporter.

Sunt absolvent al facultății de silvicultură din Brașov. Am absolvit și masterat în administrarea afacerilor la Iași. Am lucrat în silvicultură aproape 12 ani. Din 2005 lucrez ca antreprenor, având o firmă de consultanță în afaceri. Activitatea principală este cea de a acorda sprijin în accesarea fondurilor nerambursabile. Totodată, execut lucrări de proiectare în silvicultură.

M-am alăturat mișcării unioniste în anul 2013 ca suporter. Din decembrie 2017 am început mai activ, ca voluntar. Am participat la acțiunea de la Fălciu de la sfârșitul anului 2017 care mi-a plăcut foarte mult. A fost o adevărată baie în spirit românesc alături de artiști patrioți și tineri înflăcărați de idealul Unirii.

Populațiile din cele două state sunt legate de aceeași limbă, istoria comună, aceleași tradiții. Împreună putem deveni o voce puternică la nivel european și regional. Pe de altă parte, populația românească din stânga Prutului nu va fi capabilă să-și păstreze identitatea națională astfel că va fi rusificată așa cum s-a întâmplat în perioada comunistă. Există chiar un risc ca cele două populații să fie ațâțate una împotriva celeilalte. Integrarea în UE ar conferi alte șanse la o viață mai bună pentru toți moldovenii. Integrarea prin unirea cu România este cea mai simplă mai ales că România deține deja o experiență în acest sens.

Mă implic prin atragerea de noi suporteri și voluntari care să sprijine eforturile de lămurire a populațiilor de pe cele două maluri de Prut. Totodată contribui la promovarea ideilor unioniste în spațiul virtual și nu numai. Mi-am propus să particip în limita timpului disponibil, la acțiunile unioniste.

Unirea se va întâmpla când populațiile din cele două regiuni vor transmite un mesaj ferm către politicienii vremurilor dar și către comunitatea internațională. Unirea odată făcută, trebuie acceptată de comunitatea internațională. Cred că acest proces nu va mai dura mult.

Înaintașii noștri unioniști, apoi Grigore Vieru, Ion și Aldea Teodorovici dar și tineretul unionist cu care am mai intrat în contact fără a putea nominaliza pe cineva anume.

Bunicul meu îmi vorbea des despre Cahul acolo unde mergea des la târg fiind un oraș relativ apropiat. Apoi a făcut armata la Chișinău și războiul atât în Est, până la Stalingrad, cât și în Vest. A prins războiul de la început până la sfârșit... Și-ar fi dorit mult să vadă moldovenii uniți în același stat.

Oriunde te afli, și tu poți deveni voluntar a Unirii completând formularul online: http://www.unire2018.ro/voluntar


Voluntarul Zilei – 19 februarie – Andrei Teodorescu

Mă numesc Andrei Teodorescu și m-am născut pe 22 august 1992 în municipiul Deva, județul Hunedoara. Am crescut în micuțul orășel de malul Someșului, și anume Satu Mare, județul Satu Mare, iar in prezent locuiesc în municipiul București.

Am studiat Sociologia ca domeniu atât la nivel de studii de licență, cât și la nivel de master, licența la Universitatea de Vest din Timișoara. Studiile de master în sociologie pe cercetare le-am urmat la Universitatea din București. La momentul actual îmi continui aventura în cadrul companiei Telekom Romania pe postul de analist servicii clienți în cadrul unui proiect de back office cu Enel Energie Muntenia.

Însă aici ne așezăm gândurile, simțurile și sentimentele unioniste, unul dintre gânduri mă duce către o amintire de la un eveniment petrecut în a II- a jumatate a lunii august 2017: fondarea Alianței pentru Centenar, eveniment petrecut la Palatul Parlamentului, acel moment când am participat ca delegat din partea Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, practic a însemnat începutul susținerii mișcării unioniste.

Devenind un cetățean activ, atât în activitatea privată, cât și în cea profesională, deseori dispun de un timp limitat care nu îmi permite să iau parte la evenimentele mișcarii unioniste. Chiar dacă dispun de un timp limitat, încerc prin activități intelectuale să susțin mișcarea unionistă în anul „leagănului” Unirii, precum contribuția în realizarea unui studiu sociologic din perspectiva exploratorie asupra percepției populației românești din Basarabia față de Unirea cu țara mamă: România.

O întrebare pertinentă sosește de pe drum, iar oamenii de pe stradă, din comunitate, de la muncă, de la școală, bunicii, părinții, rudele și cunoștințele ne pun următoarea întrebare generică: „Când se va întâmpla Unirea României cu Basarabia?” Răspunsul este unul franc și ferm pe care îl ofer tuturor: Se va consfinți atunci când tinerii își vor cunoaște trecutul și prezentul pentru a privi spre viitor! Bineînțeles, luând în considerare voința națională din istoria României, care din acest an devine o țară seculară. Odată ce au înțeles mesajul și lectura din istoria românilor, fără cenzură și tergiversări, doar atunci se va realiza Unirea. Un alt factor important, votul tinerilor în alegerea unor politicieni care să ajungă la un consens pentru a se realiza Unirea din punct de vedere juridic și administrativ. Din punct de vedere lingvistic, istoric și geografic suntem uniți, însă consensul politic poate însemna un gest de reparație istorică.

Un personaj care a luat act de voința românilor din provinciile istorice romanești a fost Regina Maria a României și a tuturor românilor.

În timpul meu liber am activități precum: lectura din cărți de istorie, sociologie; plimbări și poze făcute în oraș. Cel mai important lucru la care mă gândesc: Cum să revenim la monarhie pentru a fi din nou o Românie Mare și unită sub Coroana de Oțel a Regatului Român.

În încheiere, un îndemn al MS Regele Mihai al tuturor românilor de pretutindeni, adresat poporului în anul 2011, în ședința solemnă a Parlamentului reunit în plen: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.” – M.S. Regele Mihai I (1921-2017)

Oriunde vă aflați, și voi puteți deveni voluntari ai Unirii completând formularul online: http://www.unire2018.ro/voluntar


Voluntarul Zilei - 17 februarie - Patricia Iercoșan

Am 24 de ani, sunt din Arad, iar acum locuiesc în colțul opus al țării, pe malul mării, la Constanța. Lucrez pentru Philip Morris International și sunt masterand la Facultatea de Fizică, Universitatea București. În puținul timp liber pe care îl mai am, îmi place să ies cu velierul pe apă și să-i învăț pe copii arta yachting-ului.

Sunt alături de mișcarea unionistă din 2016, de când a început proiectul „Cunoaste-ți Țara”. Am participat la mai multe acțiuni unioniste, dintre care cel mai mult mi-a plăcut la marșul din 2016 de la București.

E foarte simplu de ce ar trebui să se întâmple Unirea dintre România și Republica Moldova: vorbim aceeași limbă, împărțim aceeași istorie, nu cred ca e nevoie de alte argumente. Faptul că am fost despărțiți pentru a șterge anumite datorii politice este irelevant. Am fost, suntem și vom fi mereu frați!

Mă implic pentru Unire încercând să-mi ofer tot timpul liber pentru această cauză și să răspândesc între cunoscuți ideea de Unire. Când se va întâmpla Unirea? Sincer nu ştiu, ce știu este că noi muncim zi de zi pentru asta și suntem încrezători că se va întâmpla în viitorul apropiat.

George Simion este persoana care m-a inspirat să mă implic pentru Unire. Despre el am aflat prima oară dintr-un articol de presă, atunci când i-a fost interzis accesul în Republica Moldova. Întâmplarea a făcut ca, după o săptămână, George să bată la ușa mea ca să mă întrebe dacă vreau să mă implic în „Cunoaste-ți Țara”, ceea ce am și făcut. M-a impresionat entuziasmul și energia pe care le dedică pasiunii sale mistuitoare pentru Unire.

Îmi sunteți cu toții dragi și astept cu nerăbdare ziua în care ne vom bucura împreună de reușita noastră. Basarabia e România!

Pentru că 2018 este Anul Centenar al Marii Uniri din 1918, mobilizăm toţi unioniştii ca să readucem Basarabia acasă. Oriunde vă aflați, și voi puteți deveni voluntari ai Unirii, completând formularul online pe http://www.unire2018.ro/voluntar


Voluntarul Zilei – 16 februarie – Valeriu Nichitean

Am aproape 32 de ani, m-am născut la Satu-Mare (dar sunt pe jumătate sucevean), iar acum locuiesc la Cluj-Napoca. Actualmente sunt doctorand la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai. Am câteva hobby-uri interesante. Sunt jongler, poet și biciclist. Strâng brelocuri și hărți urbane din România. Am inclusiv harta Chișinăului, care nu e altceva decât un alt oraș românesc pentru mine.

M-am alăturat filialei clujene a Acțiunii 2012 spre sfârșitul lui 2013, dar sunt unionist din copilărie, de când am auzit prima oară de Basarabia. Am participat la mai multe acțiuni, dintre care preferatele mele sunt marșurile din București și din Chișinău (unde se vede prin însăși prezența mulțimii câtă lume susține idealul nostru) și cele la care participă ansamblul etnofolcloric „Ștefan Vodă” al lui Tudor Ungureanu.

Cred că Unirea dintre România și Republica Moldova ar trebui să se întâmple pentru simplul fapt că basarabenii nu sunt altceva decât o categorie a românității, iar granițele noastre firești îi cuprind și pe ei. Pentru că Basarabia a încasat cu demnitate și stoicism gloanțele pe care inamicii noștri le-au pregătit pentru România, iar acum a venit timpul ca România să își arate gratitudinea față de năpăstuiții noștri frați pentru că aceștia s-au sacrificat ca restul românilor să rămână liberi.

Particip la o bună parte din activitățile Acțiunii 2012, merg conștiincios la fiecare întâlnire a filialei clujene, contactez posibili simpatizanți, am tradus texte din engleză pentru Acțiune (sunt și traducător autorizat), dar cel mai deosebit mod de implicare a mea în procesul firesc al reunificării a fost scrierea de versuri unioniste de calitate.

Unirea se va întâmpla când puștii unioniști pe care îi văd în jurul meu, atât de plini de entuziasm, de energie și de dragoste de țară, vor ajunge la vârsta la care vor putea prelua frâiele în Moldova, înlocuindu-i pe dinozaurii și pe caracatițele comuniste, corupte și rusofile care se perindă în politica de pe malurile Bâcului.

Fac parte dintr-o familie cu păreri mixte, din păcate, apropo de Unire. Tatăl meu, fost profesor de istorie și moldovean din Bucovina, îmi împărtășește viziunile unioniste. Fratele meu e neutru apropo de subiect; poate ar vota unirea la un referendum, dar nu e dispus să se implice pentru ea. Mama, din păcate, e ardelenistă convinsă și asta mă doare mult când vine vorba de relația mea cu ea, dar nu pot să-i port pică, pentru că e mama mea. Alt fapt interesant legat de mine e că știu pe de rost diviziunea administrativă a României și a Moldovei (județe, raioane, orașe) și abia aștept să trebuiască să le învăț din nou de la zero când se va schimba organizarea administrativă odată cu Unirea.

Oriunde vă aflați, și voi puteți deveni voluntari ai Unirii completând formularul online: http://www.unire2018.ro/voluntar